Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 10 martie 2010

Tineri stranii

Nu as fi facut aceasta postare daca nu as fi primit un telefon de la o persoana draga mie si daca nu m-ar fi socat acel telefon.

Este vorba despre un jurnalist iesean, unul dintre jurnalistii sclipitori si geniali din Iasi (nu rideti, chiar exista asemenea exemplare. rare, ce-i drept, dar exista, Slava Domnului). Acest domn m-a sunat sa-mi ceara cont de ce prietena lui nu a castigat un anumit concurs. M-a sunat pentru ca ma cunoaste. M-a sunat pentru ca am facut parte din comisia de examen. Am simtit ca iau foc! Mi-am impus sa fiu calma pentru ca baiatul care ma suna este un baiat deosebit, un talen, un geniu. Dar nu am prea reusit pentru ca acest gen de relatii strica viitorul unui om. Sa ma explic.

Acum cativa ani, nu multi, a dat concurs la noi o domnisoara din Piatra Neamt. Ca sa o accept la interviu am fost sunata de o personalitate din Piatra Neamt. Inainte sa o cunosc pe domnisoara concurenta i-am cunoscut tatal. Dar nu mi-a spus adevarul, pur si simplu mi-a dat un numar de telefon al personalitatii din Piatra Neamt si m-a rugat sa sun sa aflu de ce sunt cautata. Am un obicei de a nu raspunde la telefoanele necunoscute. Cand am sunat am ascultat 5 minute la telefon cat de frumoasa, desteapta, descurcareata, geniala este candidata mea. Cand am auzit am spus, cu incredere, trimiteti fata sa o vad. Daca e buna, o iau. Cautam prezentatoare atunci. A venit fata, frumusica, ambitioasa, dar cu oarece probleme de dictie. Nu dau detalii. Si cu probleme de comportament (atitudine fata de ceilalti). Am respins-o fara niciun pic de remuscare si va spun si motivul. Inainte de a lua decizia finala am primit o noua vizita. A venit tatal ei cu un buchet imens de flori sa ma roage sa o primesc pe fata lui. I-am vorbit atunci 10 minute despre raul pe care il face copilului lui. Trebuie sa spun ca decizia a fost luata de conducerea postului (din care fac parte). Fata s-a angajat rapid la un post concurent.

Inainte de acel concurs a fost un altul. Am sustinut atunci o fata care a fost respinsa. As fi vrut sa ramana ea in locul celei alese de comisie. Mi-a parut rau pana am aflat ca dupa verdict a sunat mama ei si a facut crize de nervi, de ce nu a fost aleasa fata ei frumoasa si desteapta. Si aceasta fata si-a gasit un loc de munca la o televiziune din Iasi.

Revin la povestea de astazi. E similara. Oamenii care nu au incredere in ei procedeaza asa. In loc sa invete, sa munceasca, sa se concentreze la probe, se consuma, dau telefoane, birfesc.

Si mi-am amintit de cum m-am angajat eu la fostul Monitorul de Iasi. Era in 1997, am fost acceptata la un interviu cu sefii ziarului - era Toni Hritac, era Dan Radu, era Daniel Condurache. Nu mai tin minte nimic din ce am fost intrebata. A fost o discutie de cel mult un sfert de ora. Mi se adresau intrebari, oamenii mai munceau la cate un material pe calculator, mai glumeau. Eu eram stresata ingrozitor, desi veneam de la Monitorul de Neamt, adica din trust. Am fost acceptata, mi s-a spus pe loc ca mi s-a acceptat transferul de la Piatra la Iasi. Cand am iesit de la ziar (sediul din Bucsinescu) m-am urcat intr-un troleu si am uitat sa compostez biletul. Am coborat la Spiridon (pe atunci acolo era statia de mijloc de transport in comun) si mi-am dat seama ca am comis o infractiune (am fost blatista). Eram in al 9-lea cer. Se uitau oamenii la mine pe strada. Am sarit in sus de bucurie (nu ca Geoana, nu rideti).

Mi-am sunat parintii la Piatra Neamt sa-i anunt ca ma mut in Iasi. Era in 1997.


Poate o sa mai spun povesti cu mine. Daca sunteti cuminti.

duminică, 7 martie 2010

Baba mea


Astazi a fost baba mea. M-am temut toata saptamana ca va fi o zi cu ninsoare, cu viscol si cu ger. Dimineata, cand am plecat de acasa spre biserica, erau cateva grade cu minus, dar era un soare superb (cu dinti). Cand am iesit de la biserica se incalzise bine, stresinile curgeau, pisicile iesisera din curti in drum, la fel si cainii, parca erau niste receptori de soare.

Ii multumesc Mihaelei pentru ideea superba de a ne plimba prin Gradina Botanica. Astazi doamnele au avut intrare libera. Am vizitat cateva sere, am ajuns si la azalee si camelii. Erau si cateva orhidee frumoase.

Cred ca cei de la Gradina Botanica ar trebui sa amenajeze un colt in care sa stai sa citesti o carte, sa stai pe net, sa trimiti mesaje. Sau pur si simplu sa stai in sezlong, sa asculti muzica din sera de exotice si sa te bucuri de imaginile frumoase.

Mi-ar placea sa fie asa anul acesta, insorit si linistit.
Nu m-am certat cu nimeni, nu m-a sunat nimeni sa ma deranjeze. Dimineata am discutat cu Dumnezeu, iar dupa-amiaza am stat cu sotul meu. Am facut cumparaturi, am gatit.

vineri, 5 martie 2010

Masini SOCANTE


Dupa o muzica buna si un dans, ce poate fi mai placut decat o plimbare cu masina. Dar nu cu orice fel de masina, ci cu un bolid demn de SF.

http://economie.hotnews.ro/stiri-auto-6994347-fotogalerie-puternice-electrice-exotice-foarte-scumpe-masini-iesite-din-comun-salonul-auto-geneva-2010.htm

Tango perfect




Trupa Gotan Project a anunţat că va reveni în România pe 25 iunie pentru un concert la Sala Palatului.

Spectacolul face parte din turneul de promovare a noului album - "Tango 3.0", care se va lansa pe 7 aprilie. Turneul va cuprinde şi alte ţări printre care şi Polonia, Grecia, Bulgaria şi Austria.

Gotan Project se compune din Philippe Cohen Solal, Eduardo Makaroff şi Christoph H. Muller, un trio mai mult decât sublim prin muzica abordată. Trupa a fost anul trecut în România, unde a susţinut un concert in cadrul unui festival, unde şi-a promovat albumul live - Gotan Project Live. "Tango 3.0" va fi distribuit în România de A&A Records/ Warner Music Licensee.

Secret Millionaire Donates Her Fortune

A 100-year-old ex-secretary who lived in a tiny cottage leaves behind a stunning surprise.

joi, 4 martie 2010

33 de ani de la cutremurul din 1977

Astazi se implinesc 33 de ani de la cutremurul din 1977 in care au murit peste 1.600 de oameni (cei mai multi in Bucuresti, 1.400).

La Iasi in ultima vreme nu a fost reabilitat niciun bloc cu bulina. Autoritatile dau bani pe prostii in loc sa investeasca in securitatea oamenilor.

Adevarul e ca mi-e frica de cutremur. Tin la usa un rucsac, inauntru e un fluier. Au fost si cateva pachete cu biscuti dar le-am mancat. Imi promisesem sa pun apa plata la pet. Dar nu am mai facut asta. Asa murim, fiindu-ne lene sa ducem lucrurile la bun sfarsit.

Imi imaginam ca e cutremur si ca supravietuiesc stand sub daramaturi. Incercam sa imi imaginez cum mi-as umple timpul. Lucrul care ma obseda cel mai mult era ca as fi obligata sa urinez in acel loc ingust. Pentru celelalte necesitati luasem pungi din plastic si hartie igienica.

Mi-am spus cateva luni la rand ca prima miscare in caz de cutremur ar trebui sa fie sa iau sacul de pe hol. Si sa nu uit sa imi trag plapuma peste mine. Intre darimaturi ar fi frig.

E normal ce fac? Sau sunt absurda?

Nu cred.

In tari cu activitate seismica mare, copiii sunt invatati de la gradinita cum sa se salveze in caz de cutremur. La noi...