Totalul afișărilor de pagină

luni, 23 ianuarie 2012

Destine schilodite

Mi-e sufletul amar de cateva ore bune. Pe de o parte, o prietena a fost nevoita sa se interneze la Sfanta Maria, cu fetita ei de 10 luni. Cred ca fata a contactat un virus rebel pentru ca are aceleasi manifestari ca Alexandru: varsaturi in jet, diaree si febra peste 39 grade. Dupa ce am vorbit astazi de cateva ori la telefon cu mamica m-am mai linistit. Simptomele Antoniei s-au ameliorat, in schimb nu prea tolereaza branula, incearca sa si-o smulga rozand leucoplastul de pe manuta, trage de firele perfuziei. Cu Alexandru nu am avut aceasta problema, baiatul meu a fost extrem de cuminte, s-a jucat in spital si a ignorat total "fluturele" de pe mana. A incercat sa traga de firul perfuziei, insa in joaca.

Al doilea motiv de suparare este legat tot de copii. Prietena mea mi-a spus ca sta in salon cu o alta mamica de copil mic si cu doi bebelusi abandonati. Cand am auzit aceste ultime cuvinte parca mi-a crapat capul. E vorba despre doi copii in varsta de 6 luni care arata insa de 3,4 luni.



Am intrebat-o daca sunt ingrijiti, daca vine cineva la ei cand plang si prietena mea mi-a spus ca "sunt hraniti din 3 in 3 ore cu lapte". La unul dintre copiii abandonati venise cineva dupa ce a inceput sa tuseasca. Mi-a mai spus ca plangeau des.

Nu-mi pot desprinde gandurile de la ei, chiar daca nu i-am vazut. Poate parea ciudat ce spun acum dar imi doresc sa fie bolnaviori si acesta sa fie motivul pentru care sunt internati in spital, pentru ca ma innebuneste gandul ca stau acolo de luni de zile, dupa ce mamele (Doamne, nu merita acest nume femeile care isi abandoneaza pruncii) i-au aruncat de langa ele. Asa s-ar explica de ce sunt mai mici, de ce nu au comportamentul copiilor de varsta lor. Bebelusii au nevoie, pe langa hrana, de dragoste. Trebuie stimulati afectiv in primele luni de viata. Toate studiile facute pe nou-nascuti arata ca cei care nu cresc alaturi de mamele naturale au probleme psiho-motorii. Daca se intervine rapid si sunt dati in grija unei familii exista sanse foarte mari ca cei mici sa isi revina.

Nu blamez in niciun fel cadrele medicale. De vina este intreg sistemul medical. In Occident nu s-ar intampla aceste situatii. Si va explic si de ce. In momentul in care un copil se imbolnaveste este internat impreuna cu unul dintre parinti. Pentru copiii abandonati responsabil este statul, prin institutiile care se ocupa de ocrotirea minorilor. Prin urmare, mi s-ar parea absolut normal ca acesti bebelusi sa fie dati, temporar, in grija cuiva, a unui asistent social, a unui voluntar de la o asociatie non-guvernamentala cu care spitalul are contract. Pentru ca mi se pare aberant sa ii lasi intr-un salon si sa ii uiti acolo cateva ore, pana la urmatoarea masa. Sunt sigura ca parintii care sunt in salon au grija de cei doi abandonati. Eu asa as face.

Cu ce au gresit acesti micuti? De ce au parte de aceasta soarta mizerabila? Pentru ca femeile care i-au adus pe lume sunt iresponsabile. Isi continua viata fara sa se gandeasca la copiii lor, daca nu cumva sunt bolnavi, flamanzi, abuzati.

Ma rog lui Dumnezeu ca acesti doi micuti sa fie sanatosi si sa aiba norocul sa fie incredintati unor familii. Ma rog ca parlamentarii nostri sa nu se mai certe ca niste cretini in Parlament si sa se aplece spre popor, spre nevoile lui, sa scoata legile importante si sa le indrepte pe cele existente. Poate asa va fi usurat procesul adoptiei, poate asa asistentii maternati vor fi platiti mai bine decat acum.

Dupa ce am vazut astazi in Parlament sunt pesimista, insa Dumnezeu este mare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu