M-am uitat aseara la meciul cu Napoli, asa cum au procedat multi romani, cu speranta ca voi vedea un meci frumos. Nu dadeam Stelei prea multe sanse.
In atmosfera creata de suporterii lui Napoli, fotbalistii romani pareau mai mici decat de obicei. Si m-a impresionat un lucru, primul jucator care a urcat scarile pentru a ajunge la nivelul solului a tras aer in piept, puternic, de parca ar fi trebuit sa sustina proba orala de romana la Bacalaureat si nu si-ar mai fi amintit nimic din ce a invatat.
Incerc sa inteleg ca miza era prea mare si ca era normal sa fie un joc pe viata si pe moarte. Dar partida a fost enervanta! Stelistii au gresit nepermis de mult, italienii au fost nesimtiti si brutali. Mi-am dat seama ca Lacatus a stabilit de la inceput ca trebuie conservat egalul 0-0. Nici nu si-a propus sa incerce sa marcheze un gol.
O noua dovada ca romanii se multumesc cu putin.
Mi-as fi dorit ca pe stadion sa fie multi romani. Poate ar fi fost altfel finalul. La cati romani lucreaza in Italia, cred ca ar fi trebuit sa fim superiori.
O noua dovada ca romanii nu sunt solidari.
Si m-am jurat ca n-am sa ma mai uit la fotbal (romanesc)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu