Totalul afișărilor de pagină

duminică, 28 februarie 2010

Duminica slabanogului


28 D Sf. Sfinţit Mc. Nestor; Sf. Cuv. Vasile Mărturisitorul;

† Sf. Cuv. Ioan Casian Romanul şi Gherman din Dobrogea

Duminica a II-a din Post (a Sfântului Grigorie Palama); Ap. Evrei 1, 10-14; 2, 1-3 şi al Sfântului: Evrei 7, 26-28; 8, 1-2; Ev. Marcu 2, 1-12 (vindecarea slăbănogului din Capernaum) şi a Sfântului: Ioan 10, 9-16; glas 5, voscr. 5


La Sfanta Liturghie de astazi ni s-a vorbit despre slabanogul adus de prietenii sai in Capernaum. Venise Iisus in aceasta localitate si se adunase foarte multa lume. Ca sa ajunga la Iisus si sa se lecuiasca, slabanogul a fost purtat pe targa de prietenii sai, urcat pe casa in care se afla Mantuitorul, bagat inauntru printr-o gaura facuta in acoperis. Vazandu-le credinta, Iisus i s-a adresat slabanogului "Fiule, fie-ti iertate toate pacatele". Dar in casa aceea erau cativa care au gandit, cu ce drept iarta acesta pacatele, cand singurul care are acest drept este Dumnezeu. Iisus stiind gandurile lor le-a spus: ce e mai bine spus Iertate-ti sunt pacatele, sau "Ia-ti patul tau si du-te acasa"? Si ca sa le arate ca Fiul Domnului are puterea sa ierte pacatele pe pamant le-a aratat si semnul fizic al acestei iertari. I s-a adresat slabanogului, ia-ti patul tau si pleaca si intoarce-te acasa. Lumea prezenta l-a preamarit zicand ca niciodata nu au vazut o asemenea minune.

Preotul nostru paroh ne-a facut paralela cu slabanogul de la Vitezda. Acel om nu avea prieteni care sa-l poarte prin acoperis, de aceea a stat 38 de ani pe marginea scaldatoarei asteptand sa fie mantuit. Si s-a mantuit dupa ce singurul sau prieten, Iisus l-a facut sanatos. Cei 38 de ani nu inseamna ca Dumnezeu nu si-a atintit ochii asupra acelui bolnav. A fost nevoie de suferinta sa, de sacrificiul sau, de mantuirea sa pentru ca cei prezenti sa inteleaga puterea lui Dumnezeu.

Pilda de astazi ma indeamna sa ma gandesc la prietenie si sa remarc cat de putini prieteni am. Nu cred ca am patru prieteni care sa-mi vina in ajutor si sa ma poarte pe brate in fata lui Iisus. E pacat si vina este a mea pentru ca nu cultiv adevarata prietenie. Sunt insingurata si retrasa, iar asta sigur il supara pe Dumnezeu.

Ne-a mai spus parintele astazi sa nu invocam lipsa timpului. Nu ne rugam pentru ca nu avem timp. Nu mergem la biserica pentru ca nu avem timp. S-ar putea sa vi se dea atata timp incat sa nu aveti cu ce sa il umpleti, a spus preotul, facand referire la acel slabanog care nu se putea misca si care depindea de cei din jurul sau.

Si ne-a mai vorbit parintele despre faptele bune pe care ar trebui sa le facem neconditionat. Pentru ca iubirea este cel mai scump dar pe care il luam si il dam. Nu ne costa nimic sa fim buni, nu ne costa nimic sa ajutam pe cineva in nevoie.

M-au curatat lacrimile de la finalul predicii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu