Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 14 martie 2012

Fiecare cu (ne)norocul lui

Nu am mai scris de multa vreme pe blog, cu siguranta cititorii mei s-au plictisit sa revina in acest spatiu sa verifice "daca mai traiesc". Cand ai un bebe de 11 luni si o saptamana nu prea ai timp de calculator. Cateodata stau si ma gandesc cum mi s-a schimbat viata la 180 de grade. Inainte stateam de dimineata pana noaptea in fata calculatorului, acum abia daca il deschid sa vad ce mesaje am primit pe yahoo si pe FB.

Ce fac restul timpului? Pai de aproximativ o luna il port pe Alexandru prin toata casa. Baiatul nu mai vrea sa stea in patut sau sa se joace cu jucariile lui favorite. Bebele meu exploreaza apartamentul. Astazi, in timp ce faceam clatite de post cu mar, m-am trezit cu el langa aragaz. A plecat din sufragerie, pe langa pat, pereti, a ajuns pe hol, a trecut de oglinda, a intrat in bucatarie si tinandu-se de dulapuri a ajuns la mama care a facut ochii mari si s-a speriat.

Cine stie povestea lui Alexandru cu displazia de sold intelege bucuria mea. Nu a vrut sa mearga de-a busilea, a vrut sa mearga direct in picioare, iar acum merge dragul de el. Tot astazi a facut trei pasi singur pana in bratele mele. Sunt atatea progrese! Ca sa nu mai spun ca are deja 4 dintisori, primul aparandu-i pe 17 februarie. Cu fiecare zi care trece il iubesc tot mai mult si ma gandesc cum sa fac sa ii fie bine, sa aiba un viitor bun.



Si acum titlul. Am fost bombardata emotional de cateva stiri legate de copii. Prima e cu bebelusul de sase saptamani batut crunt de tata pentru ca plangea. S-a temut ca o sa se trezeasca nevasta si de aia l-a batut. Cum sa bati un bot de carne de nici 4 kilograme? Cum sa rupi umarul unui prunc neajutorat care, la o luna si jumatate, poate comunica doar plangand?!

O alta stire a fost cea a fetitei de o luna batuta de mama tot pentru ca plangea. In acel caz, insa, mama era bolnava psihic.

Si cea de-a treia stire este cu fetita care a murit inecata in WC-ul turcesc din curtea scolii. Doamne, ce tragedie pentru parintii aia! Si cata nesimtire in cazul autoritatilor! Cum dadeau vina unii pe altii! Pai scoala aia nu avea cum sa primeasca autorizatie sanitara in conditiile in care buda aia arata cum arata! Si cat de specialist trebuie sa fii sa iti dai seama ca cei mici erau in pericol daca mergeau la acea baie?!

Suntem atat de saraci, de lenesi, de lipsiti de responsabilitate incat mi-e si rusine sa ma gandesc ca Romania se afla in Uniunea Europeana. E bine ca in Romania sunt bani pentru patinoare, sali de sport si bazine de inot, pentru telegondole si alte obiective care sa distreze populatia, dar nu sunt fonduri pentru dotarea corespunzatoare a scolilor de tara, pentru amenajarea grupurilor sanitare interioare, pentru canalizare si pentru reteaua de apa potabila.

Parintii care au ramas fara copil sunt saraci, dar ar trebui ajutati cumva sa dea in judecata statul roman!