Prima saptamana s-a incheiat cu bine

Prima saptamana de munca, la job, s-a incheiat cu bine. Am batut si recordul de a nu-mi suna ginecologul. Saraca, imi spusese ca se asteapta la un telefon dupa prima saptamana. Slava Domnului, mi-a fost ok, nu au revenit sangerarile. Si cu nervii a fost ok (MULTUMESC COLEGILOR PENTRU ASTA).

Saptamana viitoare vom face triplu test pentru depistarea eventualelor anomalii. Nu am emotii (inca).
Stateam pe forumuri si am gasit o povestioara superba, scrisa de o mamica. (Redau un mic fragment aici)

"David a fost apoi bucuria bunicilor, surpriza cea mare a colegilor si prietenilor si zilele mele interminabile in care mi-era rau 24 de ore din 24. David a fost apoi fetitza. Asa s-a vazut la un superecograf intr-o zi de mai.


Colegu n-a ajuns in timp util si cand coboram pe scarile clinicii l-am gasit rosu de efort si transpirat si tot ce-a mai putut sa spuna a fost “SPER CA N-AI INTRAT FARA MINE!” Dar programarea e programare. Inimioara o vazusem dar acum o si auzisem. Bineinteles ca eu “taff woman” n-am lasat nici o lacrima sa curga. Dar ma durea asa de tare gatul! Efortul sa ma stapanesc fusese asa de mare ca a trebuit sa inghit de prea multe ori in sec.

David a fost apoi MARA, scris cu un marker negru pe caseta video pe care inregistrasem ecografia.

David a fost apoi baiat. La numai doua saptamani dupa marea ecografie dr. meu ginecolog mi-a spus : ”VEZI? ASTEA DOUA SUNT COITZELE!”


Fac ochii mari si-l pun sa jure ca asa e.
Spune: “ESTI NEBUNA, DA UITE, NA, JUR! E BAIAT!”


Tot nu cred si-l pun sa jure cu mainile la vedere.
Rade, ia mainile de pe ecograf, mi le aseaza in fata si cu degetele rasfirate spune: “E BAIAT, NEBUNO! JUR! ESTI MULTZUMITA?”


Zic : “NU. EU VOIAM FETITZA!”
Minteam cu nerusinare, dar mi-era frica sa si spun “baiat”, de parca as fi putut sa cobesc".


Doamne, sper sa nu traiesc si eu asemenea lucruri.
Am ris cu lacrimi citind povestioara, dar parca nu as vrea sa trec prin asemenea emotii.

Prima zi la serviciu

Am revenit la munca. Raspund la telefon. Dar va rog sa nu ma asaltati inca. Trebuie sa ma reobisnuiesc cu ritmul initial.

Azi a fost ok, colegii m-au primit super bine. Mi-a fost dor de ei, sper ca sentimentul a fost acelasi!

Daca ar fi fost dupa doctorita mea nu m-ar fi lasat sa ma intorc. Mi-a spus ca imi asum asta si ca asteapta telefon de la mine daca ma simt rau.

Am ramas datoare cu vesti despre BB. S-ar putea sa fie baiat! Deci Alexandru.

Vineri l-am vazut iarasi la eco. Statea cu capul in jos si isi tinea mana la cap. Se gandea la ceva, poate. Era linistit, ii batea inima tare de tot. Peste doua saptamani facem triplul test si scapam de tot stresul legat de anomalii. Sper.

O sa revin cu amanunte. Sper sa fie numai de bine. 

Nu am murit. Stati linistiti!

Nu am murit, nu m-au furat extraterestrii (desi mi-as dori). M-am rupt de toate! Acum m-am asezat la calculator pentru prima data dupa 3 saptamani cred. M-au emotionat mesajele primite de la prietenii disperati sa dea de mine.

Suntem bine amandoi, eu si copilul meu. Continui cu tratament intensiv, cu odihna si incerc sa reduc stresul. Dar acum stresul cel mare e ca m-am saturat sa nu fac nimic.

Am fost la Piatra Neamt o saptamana intreaga, alaturi de Smaranda. I-am impletit ceva, o vesta roz draguta ca ea. Am mancat bine (sa-mi traiasca mamica), am citit, am privit la televizor doar productiile nestresante (greu de gasit, insa).

Abia astept sa ma intorc la job. Aseara am visat iar o sedinta de sumar.

BB-ul are acum 14 saptamani. A scapat cu bine de testele pentru Down (ce sa-i faci, varsta mamei).
Abia astept sa aflu ce este de fapt, fetita sau baiat. Tot ce conteaza este sa fie sanatos acest copil. La 12 saptamani si 4 zile avea 6 cm! Saptamana asta remasuram. Abia astept.

Rugati-va pentru mine si pentru copilul meu!

Urmatoarele 10 zile sunt decisive. Am intrat iar in concediu medical. Mi-e rau, foarte rau.

Cei care ma iubesc, va rog sa va rugati pentru sanatatea mea si a copilului meu.

Astazi l-am vazut din nou, ii batea inimioara. Are 3 luni deja, e un copilas mare. Dar exista pericolul IMENS sa-l pierd.

Nu mai am voie sa fac absolut nimic. Nimic. Si e greu.

Sper ca viitoarea postare sa fie pozitiva. Si cu ajutorul lui Dumnezeu va fi!

Mi-am vazut copilul sarind ca o caprita

Astazi mi-am vazut copilul sarind ca o caprita. Parca sarea coarda. Si are doar 10 saptamani.

Nu i-am vazut chipul, nu m-am putut uita atent la corpul sau.

"E viu, asta este tot ceea ce conteaza", mi-a spus medicul. Si mi-au dat lacrimile.

Mi-e rau de doua zile si voi intra in concediu medical.

Am spus ca imi doresc acest copil foarte mult.
Dar s-ar parea ca nu destul.
Pentru ca altfel cum s-ar putea interpreta ca ieri am stat la serviciu desi imi era rau, desi ma durea, desi am stat in stres. Nu ma gandeam deloc la el, ma gandeam doar la mine, la dependenta mea de munca.

Acum trebuie sa stau la pat. Imi va fi greu. Pentru ca nu stiu sa stau degeaba.
Dar trebuie s-o fac pentru micut. Pentru Alexandra. Sau pentru Alexandru.

Cu siguranta micutului meu ii va placea sa sara coarda. Poate va fi un sportiv! Cat de mult mi-ar placea! Ce proiectii incep sa fac! Imi vine sa rad.

Ioana Hagi este de astazi la Antena

O fata draga mie mi-a dat astazi o veste buna. Ioana Hagi este de astazi reporter la Antena 1. Cand a plecat de la Tele M Iasi la Bucuresti visul ei a fost sa lucreze la Antene. Dupa un popas frumos la Europa FM, Ioana va lucra din nou in televiziune. Abia astept sa vad o stire de-a ei la Observator! Si, cine stie, poate intr-o saptamana o sa ma sune sa imi spuna ca are si prima transmisie pe un subiect frumos. A primit un domeniu bun, Social. Bafta multa, Ioana!

Asa arata doi oameni fericiti!

Am fost in acest sfarsit de saptamana la Piatra Neamt, la nunta unui var venit din Anglia. S-a casatorit religios si a facut petrecerea la Bicaz.

Am dansat toata noaptea si m-am distrat. Fotografia este facuta la aceasta nunta.

Dar eu si Iulian radiem si pentru ca urmeaza sa fim parinti! Copilul  nostru se va naste in primavara lui 2011. Iulian si-ar dori sa fie o fetita. Toata lumea spune, insa, ca eu nu pot fi decat mama de baiat. Imi doresc inainte de toate sa fie un copil sanatos, imi doresc sa fiu sanatoasa si sa am grija de el. 


Acest copil este minunea lui Dumnezeu. Este un copil asteptat si dorit. Ani de zile am cochetat cu ideea de a infia. Voi distruge toate buletinele de analize in care scrie infertilitate si sterilitate!


Asa ca, in ciuda tuturor lucrurilor urate care mi se intampla si care mi se vor intampla, am pentru ce sa lupt. Cand Dumnezeu mi-a facut un asemenea dar, daca nu as avea grija de el ar insemna sa-i starnesc mania!


Ne-am gandit deja la nume. Daca va fi fata se va numi Alexandra Anastasia. Iar daca va fi baiat, numele sau va fi Alexandru Cristian.


De ce Anastasia, pentru ca inseamna Invierea Domnului, iar eu ar trebui sa nasc chiar inainte de Paste. Ce poate fi mai frumos?!


Sunt un om fericit, suntem doi oameni fericiti!